Banii României, jucaţi la cacealma

âteva mii de bugetari asediază azi Guvernul, cerând creşteri salariale. Tăriceanu sperie poporul cu Apocalipsa financiară, anunţând că fiecare român va plăti 2000 de euro taxe care să acopere cererile sindicaliştilor. Bogdan Olteanu ameninţă că închide Parlamentul, ca să nu mai existe riscul de a se vota legi populiste

Gândul vă prezintă o listă cu câteva zeci de legi electorale care aşteaptă să fie votate de Parlament

Ludovic Orban i-a cerut ieri, la partid, demisia ministrului Educaţiei. Premierul l-a mai păsuit 10 zile să rezolve pocinogul. Ministrul Cristian Adomniţei va trebui să stingă, în acestă perioadă, criza lui 50% - majorarea electorală a salariilor profesorilor care a declanşat o reacţie în lanţ în întreaga economie. Mii de sindicalişti se consideră îndreptăţiţi să ceară lefuri mai mari pentru toate categoriile de bugetari şi ies azi în stradă să forţeze Guvernul să cedeze.

După ce vineri l-a scos în faţă pe ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, să anunţe Apocalipsa financiară în care ar putea ajunge România dacă toate revendicările salariale sunt satisfăcute, ieri, Tăriceanu a ieşit public, însoţit de guvernatorul Mugur Isărescu pentru a da noi tuşe tabloului negru al economiei. „Eu nu ştiu dacă românii sunt dispuşi să suporte un impozit suplimentar ... 2000 de euro”, a încercat Tăriceanu să-i pună într-o lumină neagră pe sindicalişti. Şeful Camerei
, Bogdan Olteanu, a dus mai departe jocul la cacealma, ameninţând că trage obloanele Parlamentului dacă partidele, pline de candidaţi uninominali, vor încerca să „fure” bani de la Guvern în prag de alegeri, pentru feliile lor de electorat. Gândul vă prezintă un tablou complet al legilor electorale, care ating arii diverse, de la bani pentru preoţi şi mănăstiri, la kilowaţi gratuiţi pentru săraci.



TIC-TAC Bombă cu ceas pentru buget

Parlamentarii se pregătesc să voteze zeci de legi electorale

Odată cu apropierea campaniei electorale, parlamentarii s-au întrecut în propuneri legislative menite să le asigure popularitatea în colegiu şi, implicit, un nou mandat.

* Despăgubiri pentru strămutaţii de la Dunăre. Senatorul PNL de Mehedinţi Alexandru Morţun doreşte despăgubirea „echitabilă şi conformă cu realitatea” a celor expropriaţi şi strămutaţi în anii 60 prin construcţia Porţilor de Fier 1. Astfel, cei care au fost strămutaţi şi urmaşii lor ar trebui să primească gratuit 3600 de kilowaţi pe an, timp de 25 de ani, ca şi acţiuni la valoarea pe piaţa actuală la SC Hidroelectrica.
* Sporuri pentru oţelari. Deputaţii PNL de Hunedoara Dan Ruşanu şi Ioan Cristea au conceput şi ei recent un proiect de lege pentru ajutorarea celor din judeţ. Ei propun încadrarea în condiţii speciale a unor locuri de muncă din cadrul combinatului Mittal Steel.
* Scutire de accize pentru „vinul liniştit”. Pedeliştii Mircia Giurgiu, Dan Mocănescu, Petru Lificiu, Valeriu Tabără, Ion Oltean, Mircea Coşea, Radu Drăguş, Alexandru Mocanu au depus o iniţiativă în sprijinul producătorilor viti-vinicoli particulari. Tratarea acestora la fel ca operatorii economici „este un atac la bunăstarea meritată a populaţiei de referinţă” şi o piedică „venal-instituţională”, spun ei în expunerea de motive a iniţiativei care prevede că „vinul liniştit” va fi scutit de accize, iar viticultorilor particulari nu li se poate îngrădi dreptul de prelucrare şi valorificare a producţiei proprii.
* Compensaţii pentru şomerii din educaţie. O altă lege vizează indemnizaţii şi pentru cei care au fost exmatriculaţi din unităţile de învăţământ sau şi-au pierdut locul de muncă, au fost retrogradaţi ca urmare a persecuţiilor regimului comunist, precum şi creşterea tuturor acestor sume odată cu indexările aplicate pensiilor. Propunerea aparţine în principal parlamentarilor PRM, dar a fost semnată şi de câţiva reprezentanţi ai PSD, PD-L, PNL, PC şi ai minorităţilor.
* Bani pentru întreţinerea sălilor de sport. După programul de săli de sport al lui Adrian Năstase, deputatul PSD Mihai Apostolache a depus, tot în septembrie, o iniţiativă prin care terenurile de sport din cadrul unităţilor de învăţământ să fie modernizate prin bitumizare sau gazon sintetic.
* Bani pentru faţadele locuinţelor de la stradă. Pedeliştii Daniel Buda, Petru Călian, Petru Movilă, Ion Oltean, Valentin Rusu, Valeriu Tabără au iniţiat o lege prin care din bugetul de stat şi din fondurile adunate din rovinietă să se plătească reparaţiile faţadelor locuinţelor deteriorate ca urmare a faptului că sunt situate la drumurile publice.
* Bani pentru veterinari. Aurel Gubandru, PSD, are un proiect pentru creşterea salariilor personalului din domeniul sanitar-veterinar.
* Completarea de la buget a finanţării la bursele Erasmus. 32 de parlamentari PD-L au semnat un proiect prin care bursele Erasmus (finanţate doar pe jumătate din bani europeni) sunt completate de către stat.
* Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului. Este acordată şi mamelor care nu lucrează, dar au urmat în anul anterior naşterii cursurile unei post-liceale sau a unei facultăţi, indemnizaţii mai mari în caz de gemeni – tripleţi. Autorii propunerii sunt pedeliştii Raluca Turcan şi Sorin Paveliu.

Văduve de război scutite de taxe locale şi 20.000 RON pentru mănăstiri

Iată alte câteva iniţiative populiste şi stadiul în care se află în Parlament:
* Alocaţii pentru copii. L352 / 2008: iniţiatori – senatori şi deputaţi PD-L; se acordă indemnizaţii (600 RON) pentru fiecare copil rezultat dintr-o naştere multiplă, nu doar pentru unul singur; în lucru la comisii;
* A 13-a pensie. L 493 / 2008: iniţiator - Becsek-Garda Dezsõ-Kálmán, UDMR; se acordă a 13-a pensie, egală cu cea plătită în luna decembrie a fiecărui an; în lucru la comisii;
* Transport
în comun gratis pentru toţi pensionarii. L 517 / 2008: iniţiatori – senatori şi deputaţi PRM; se acordă gratuitate tuturor pensionarilor pentru transportul în comun; în lucru la comisii;
* Proteze gratis. L 516 / 2008: iniţiatori – senatori şi deputaţi PRM; se acordă gratuităţi la asistenţă medicală, procurarea medicamentelor şi protezelor tuturor cetăţenilor; în lucru la comisii;
* Scutirea de la plata taxelor locale a văduvelor de război. L 381 / 2008: iniţiator – Gheorghe Barbu, PD-L; se scutesc de la plata impozitelor şi taxelor locale văduvele (chiar şi recăsătorite) veteranilor de război; respinsă de Senat, trimisă la Cameră spre dezbatere;
* Salarii mai mari pentru preoţi. L 361 / 2008: iniţiatori – senatori PD-L; se măreşte salariul preoţilor debutanţi; în lucru la comisii;
* Bani pentru mănăstiri. L 516 / 2008: iniţiatori – senatori şi deputaţi PRM; se acordă un sprijin financiar lunar de 20.000 RON fiecărei mănăstiri; în lucru la comisii;
* Corn şi lapte tuturor. L 460 / 2008: iniţiator – Guvernul; se acordă produse lactate şi de panificaţie tuturor elevilor din clasele I-VIII, precum şi preşcolarilor din învăţământul de stat şi privat; adoptată de Senat, trimisă la Cameră spre dezbatere;
* Calupuri de tichete-cadou. L 400 / 2008: iniţiator – Guvernul; se acordă tichete-cadou salariaţilor din instituţiile publice în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie în 2008; în lucru la comisii.

Camera: Călătorii în străinătate pentru pensionari şi trusouri pentru nou-născuţi

Apropierea campaniei electorale se simte şi la Camera Deputaţilor. Propunerile vizează, în general, creşterea veniturilor şi acordarea de facilităţi pentru anumite categorii sociale. Fără excepţie, ele au fost înaintate spre dezbatere de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare.
* Subvenţii pentru preoţi. Cei mai generoşi în oferte de la bugetul statului sunt social-democraţii, care au propus acordarea pentru preoţi a unor subvenţii lunare de până la două salarii minime brute. Iniţiativa a fost semnată de jumătate din grupul PSD, în frunte cu liderul Viorel Hrebenciuc, fiind deja respinsă de Senat.
* Kilowaţi gratuiţi pentru săraci. Deputaţii PSD au mai depus un text legislativ, împreună cu liberalii şi democrat-liberalii, care vizează subvenţionarea integrală sau parţială a energiei
termice pentru persoanele care primesc de la stat ajutorul minim garantat. Şi această iniţiativă a fost respinsă de senatori.
* Vizite în străinătate pentru pensionari. Deputatul PDL Dan Cârlan doreşte să ofere pensionarilor o călătorie în străinătate la preţ redus, în schimbul a două cupoane de transport.
* Mai mult pentru nou-născuţi. Colegul său de partid, Bogdan Cantaragiu, vrea, în schimb, să mărească valoarea trusoului pentru nou-născuţi şi să adauge la acesta un spor de 25%, în cazul decesului unuia dintre părinţi. Toate propunerile se află, în prezent, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
(Mădălina Dârvaru, Bogdan Cristea, Raluca Dumitriu)



Ameninţare Ca să scape de presiunile PSD,

Bogdan Olteanu ameninţă că trage obloanele la Camera Deputaţilor

Şeful Camerei inferioare a Parlamentului spune că legea îi dă dreptul să închidă sesiunea parlamentară

Prinşi în corzi de presiunile populist-financiare ale PSD, liberalii ameninţă cu măsuri extreme. Preşedintele Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu se declară gata să închidă sesiunea Camerei Deputaţilor, dacă partidele parlamentare nu ajung la un acord prin care să se abţină de la a mai vota legi cu impact financiar până la finele acestui mandat. „Constituţia îmi dă voie să fac acest lucru”, ne-a declarat Olteanu. El face referire la articolul 66 din Legea fundamentală, care prevede că Senatul şi Camera se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. „Legea spune că sesiunea se termină «înainte de sfârşitul lunii decembrie», deci oricând de aici înainte”, precizează Olteanu.

Alineatul 3 al aceluiaşi articol stipulează că, în cazul ambelor Camere legislative, convocarea se face de către preşedinţii acestora. „E un principiu juridic al simetriei: cine decide convocarea poate decide şi închiderea sesiunii. Cum eu am decis deschiderea sesiunii Camerei, pot decide, în oglindă, să o şi închid. Va fi un act juridic al preşedintelui Camerei Deputaţilor”, susţine liderul liberal. Conform lui Olteanu, deputaţii „şi-au terminat, oricum, în linii mari, responsabilităţile de legiferare”.

Moratoriu de împăcare

Declaraţiile acestuia sunt însă, mai mult, o ameninţare, la care Olteanu este dispus să renunţe dacă îi convinge pe liderii politici să semneze un acord, în care să se angajeze că, până după alegeri, nu vor mai promova legi care să antreneze sume mari de la buget: „Voi convoca, probabil în această săptămână, o întâlnire, în care să se semneze un moratoriu asupra proiectelor legislative care presupun costuri financiare majore în această ultimă lună de mandat, un moratoriu care să permită viitorului guvern să îşi pună în practică proiectele pentru care va fi votat de electorat”.

Pentru vechiul partener de negociere al lui Bogdan Olteanu, pesedistul Viorel Hrebenciuc, ideea lui Olteanu este o noutate: „N-am discutat aşa ceva şi nici nu se poate face. Cred că a vorbit la supărare. De altfel, ei ar trebui să fie supăraţi pe ei, nu pe noi”. (Liliana Ruse)



Calcul Pentru a arăta că majorările salariale ajung în buzunarul fiecărui român

Tăriceanu sperie cu taxe de 2.000 de euro

„Eu nu ştiu dacă românii sunt dispuşi să suporte un impozit suplimentar... 2.000 de euro”, spune premierul

El a ieşit alături de guvernatorul Isărescu insistând asupra „prudenţei” politicilor economice

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României au ieşit luni, cot la cot, în faţa presei pentru a trimite un mesaj clar privind pericolele care pândesc din spatele unei decizii ca majorarea salariilor profesorilor cu 50%.

Astfel, după ce guvernul a prezentat varianta apocaliptică a efectului acestei majorări forţate asupra economiei, prin vocea ministrului economiei, Varujan Vosganian, premierul a apelat acum la vocea prudentă dar aspră a BNR.

Mesajul comun a fost că o asemenea creştere de salariu nu are cum să fie benefică pe termen lung, atât timp cât bugetul de stat nu are de unde da aceşti bani. Premierul a estimat că o creştere cu 50% a salariilor tutoror bugetarilor, pentru că având exemplul profesorilor toţi angajaţii la stat vor vrea o majorare similară a lefurilor, ar însemna că bugetul de stat trebuie să plătească în plus 10 miliarde de euro, bani pe care nu îi are.

„Ar trebui să dispunem de o anvelopă de aproximativ 10 miliarde de euro, care trebuie suportată de cineva. Eu nu ştiu dacă românii sunt dispuşi astăzi să suporte un impozit suplimentar care se cifrează, la un calcul de 5 milioane de persoane salariate, la aproximativ 2.000 euro de persoană, taxă în plus destinată susţinerii acestei măsuri generate de majorarea salariilor“, a ameninţat Tăriceanu. În timp ce discursul premierului a părut unul adresat românilor dar în special sindicaliştilor, guvernatorul BNR a subliniat din nou ceea ce banca
centrală spune de mai mulţi ani, respectiv că orice creştere de salarii care depăşeşte creşterea productivităţii este nocivă pentru economie.

Isărescu: o inflaţie mică la creşteri salariale mari nu este posibilă

„O ţară care vrea să aibă o inflaţie cu o singură cifră, de sub 10%, şi nu 2-3% cât este necesar pentru a adopta moneda europeană, nu îşi poate permite să solicite creşteri salariale extrem de mari“, a declarat Isărescu. Guvernatorul a adăugat că este momentul ca societatea românească să înţeleagă că, indiferent dacă este an electoral sau nu, e nevoie de o disciplină de fier pentru a menţine inflaţia la un nivel scăzut.

În ceea ce priveşte evoluţia leului, cotat luni de BNR la 3,941 lei/euro, cel mai slab curs de la finele lui 2004 până astăzi, guvernatorul BNR a oferit un răspuns scurt şi sec.

“Cursul s-a mişcat în limite normale, din punctul de vedere a ceea ce se întâmplă pe plan internaţional şi ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână pe plan inten. Ca să rezum, aş spune: după faptă, şi răsplată”, a afirmat Isărescu. El a răspuns astfel la întrebarea care stătea pe buzele tuturor: cât din căderea leului se datorează crizei financiare globale şi cât crizei interne? (V.R.)



Plen La consiliul CNSLR-Frăţia

Liderii sindicali se bat care să ajungă primul la buzunarul Guvernului

Liderul federaţiei Spiru Haret l-a acuzat pe liderul Sed Lex că face jocul guvernului

Consiliul CNSLR-Frăţia ar fi trebuit să împace diferitele sindicate ale bugetarilor, astfel încât confederaţia să poată prezenta guvernului o listă comună de revendicări. Şedinţa a început însă cu o ceartă crâncenă între liderul federaţiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoreanu, şi liderul Sed Lex, Vasile Marica.

„Izvoreanu a început. M-a acuzat că sunt pe mână cu guvernul atunci când cer aceeaşi majorare salarială şi pentru funcţionarii publici. I-am explicat că n-am nici o legătură cu guvernul. Şi funcţionarii publici au salarii mici şi este firesc să ceară mărirea lor. Dacă suntem membri ai aceleaşi confederaţii - şi noi, funcţionarii publici, şi profesorii –, ar fi trebuit ca, înainte să negocieze cu nu ştiu ce parlamentari, liderii profesorilor să-şi anunţe colegii de confederaţie. Să găsim împreună o formulă prin care să cerem majorări pentru toţi bugetarii cu salarii mici”, povesteşte Marica. Mai calm decât în timpul consiliului, Gheorghe Isvoreanu ne-a explicat că nici un lider din sindicatele profesorilor nu contestă dreptul funcţionarilor publici de a cere măriri salariale. „Noi, profesorii, ne-am văzut de problemele noastre. Nu ne-am băgat niciodată peste alţii şi ne-am bucurat când alţi colegi din confederaţie au reuşit să-şi rezolve revendicările. E limpede că şi funcţionarii publici au salarii mici, dar nu mi se pare corect ca singurul argument pentru creşterea acestora să fie «da’ profesorilor de ce le-aţi dat?». În primul rând că noi avem bani pentru majorarea salariilor în bugetul nostru, al Ministerului Educaţiei, la funcţionari publici nu ştiu cum este cu fondurile”, a explicat Isvoreanu.

După cearta de început, consiliul a ajuns totuşi la o soluţie care împacă toţi sindicaliştii. „Confederaţia CNSLR-Frăţia va susţine cererile tuturor celor solicită majorări salariale pentru că aceasta este menirea sindicatelor”, a declarat Valentin Mocanu, vicepreşedinte CNSLR-Frăţia. (Caterina Nicolae)