Claudiu Bleonţ: "Teatrul rămâne o nevoie de comunicare"

n această seară, actorul joacă la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" din Bucureşti în piesa „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal", programată de la ora 19.00, la Sala Mare.

Remuneraţia pe care o primeşte de la teatru este infimă, dar, ca orice artist, nu poate trăi departe de public, de scenă sau de actul artistic, fie că îl denumin teatru, film sau telenovelă.

O multitudine de personaje, un schimb fulgerător de stări interioare - o meserie care te urcă pe culmile succesului sau te doboară la pământ, în funcţie de preferinţele publicului. Marea realizare a vieţii lui Claudiu Bleonţ: „Faptul că sunt în viaţă", în timp ce averea la care ţine e sufletul.


Claudiu Bleonţ este ancorat în numeroase proiecte de teatru: „Dumnezeul de a doua zi" jucat împreună cu Delia Seceleanu, cu sala plină, la Teatrul de Comedie, „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal" - la TNB - unde o are ca parteneră de scenă pe Medeea Marinescu, „Eseuri despre banalitatea răului" - la Teatrul Metropolis, unde joacă împreună cu Mariana Mihuţ şi cu maestrul scenei româneşti Mircea Albulescu.

„Eu aş sfătui lumea să meargă la teatru, nu neapărat numai la aceste piese, chiar dacă firesc ar fi ca fiecare grădinar să încerce să-şi pună legumele lui, în primul rând, la vânzare. Teatrul a fost şi rămâne o nevoie de comunicare cuminecare.

Să stai să împărtăşeşti idei, păreri despre viaţă. Asta este invitaţia pe care o fac publicului: să vină la teatru, indiferent ce spectacol se joacă, să stea împreună cu alţi oameni, în tăcere, să as­culte un text, să vadă la ce se râde, de ce se râde, ce atitudine au, ce se dezbate în ziua de azi" - a declarat Bleonţ pentru „Adevărul".


Probleme specifice unui cuplu sunt dezbătute de actor, împreună cu Delia Seceleanu, în spectacolul „Dumnezeul de a doua zi“
Probleme specifice unui cuplu sunt dezbătute de actor, ...
Teatru versus telenovele


După roluri memorabile în filmele lui Dan Piţa - „Femeia visurilor", „Pas în doi", „Concurs" - în pelicule internaţionale precum „Catherine the Great", „Dracula Ressurection", „Final Countdown" sau în piese de teatru ca „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, „Philoctet" de Sofocle, „Macbett" de Eugene Ionesco, actorul a experimentat şi telenovela românească.


Cu toate că jocul lui actoricesc în telenovela „Păcatele Evei" a fost fără cusur, colegii de breaslă nu au văzut cu ochi buni apariţia în acel format tv. „Această taxare e falsă şi neavenită. Mi-au spus: «După ce ai jucat în filmele alea şi ai fost la Cannes, cum de ai jucat în telenovelă?» Uite aşa, foarte bine, că şi aia e de făcut. Nu suportă comparaţii. Terenul în care lucrez sunt personajele.

Era un scenariu foarte bun şi acum sunt actori mari care joacă în telenovele. Sigur că aş repeta experienţa. Făcând o comparaţie cu teatrul, din telenovele se câştigă bine. E o muncă infernală în teatru care, într-un fel, e acoperită de actorii din România din plăcerea de a fi împreună şi de a face această experienţă. Compensatoriu, ei trebuie să alerge şi în alte părţi" - ne-a mărturisit el.