România nu recunoaşte independenţa Kosovo

Parlamentul României a adoptat în această seară declaraţia politică de nerecunoaştere a independenţei Kosovo. Astfel la doar câteva ore după consultările de la Palatul Cotroceni, Parlamentul a decis să susţină poziţia preşedinţiei şi a guvernului român.

La capătul întâlnirii cu reprezentanţii partidelor parlamentare, preşedintele Traian Băsescu declara:"România işi menţine poziţia şi nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Unul dintre elementele care a contribuit la declaraţia unilaterală de independenţă de duminică a fost faptul că părţile nu au ajuns la o soluţie comună prin negocieri directe".

În opinia domniei sale, declararea unilaterală a independenţei Kosovo este ilegală. Şeful statului a mai spus că "orice comparaţie între România şi Kosovo este inadecvată şi lipsită de orice fundament".

De asemenea, Traian Băsescu a subliniat faptul că "în declaraţia adoptată de miniştrii de externe de la Bruxelles, Romania şi-a impus poziţia exprimată încă de la începerea negocierilor. Obiectivele noastre au fost următoarele:
1.Dreptul ca fiecare stat al Uniunii Europene să acţioneze în conformitate cu practica naţională şi cu dreptul internaţional.
2.Legalitatea prezenţei misiunii UE. Declaraţia de luni face trimitere la faptul ca prezenţa UE se face în baza unei rezoluţii a Consiliului de Securitate.
3.Precizarea că evenimentele din Kosovo nu reprezintă un precedent în tratarea minorităţilor, lucru precizat în declaraţia CAGRE (Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE)".

Traian Băsescu a mai adaugat că "orice comparaţie între România şi Kosovo este inadecvată şi lipsită de orice fundament".

Întâlnirea de azi de la Cotroceni se pare că a fost lipsită de animozităţi politice. Conform spuselor lui Băsescu toate partidele care au participat la consultări sunt pe aceeaşi poziţie: "Azi am fost plăcut impresionat de consultarea pe care am avut-o cu partidele. Toate au fost de acord că ce s-a întamplat la Kosovo nu este un precedent nici în România nici în Europa, lucru precizat şi în declaraţia CAGRE de luni. Am fost de acord că situaţia minorităţii albaneze din Kosovo nu se poate compara cu cea a maghiarilor din România. În Kosovo s-a intervenit cu tancuri, în România s-au creat condiţii de exprimare politică, moinorităţile sunt prezente în Guvern, Parlament, în Parlamentul European. Limba maghiară poate fi învăţată în şcoli, poate fi folosită în justiţie, copiii maghiari pot să evolueze oriunde având drepturi egale cu ale majorităţii".

Europa pare să fie divizată în privinţa recunoaşterii noului Kosovo. Dacă Franţa a fost primul stat european care a salutat declaraţia de independenţă a Kosovo, fiind urmată la scurt timp de Marea Britanie, Italia şi Germania, în rândul statelor membre care nu vor să recunoască un Kosovo independent se numără Spania, Cipru, Slovacia şi România.
Analiştii politici estimează ca aproximativ 100 de state vor recunoaşte în scurt noul Kosovo. Printre susţinătorii principali în afara statelor membre ale EU deja menţionate se mai numără: SUA, Turcia, Albania şi Afganistan.
Cel mai important oponent al independenţei Kosovo rămâne Rusia.